La Jocurile Olimpice de la Montréal, o gimnastă româncă de 14 ani intră în arenă. Exercițiul ei la paralele inegale este de o precizie absolută. Juriul îi acordă nota perfectă 10 — o notă pe care sistemul de afișare nici măcar nu o putea afișa. Pentru prima dată în istoria olimpică, perfecțiunea avea un nume și un chip: Nadia Comăneci.